| 1.
|
'AER2, aere, s.n. (Bis.) 1. Bucată de stofă sau de pânză, de obicei pictată sau ţesută cu imaginea lui Cristos mort, cu care se acoperă vasele liturgice. 2. Epitaf ( 2). - Din ngr. aēr. Sursă
: DEX'98
( 1049)
- ana_zecheru |
| |
| 2.
|
'AER1 s.n. 1. Amestec de gaze care alcătuiesc straturile inferioare ale atmosferei si care este absolut necesar vietăţilor aerobe. ◊ Aer lichid = lichid obţinut prin răcirea aerului până sub temperatura de -183°C la presiune normală si folosit pentru separarea elementelor sale componente. Aer comprimat = aer la presiuni mai mari decât presiunea admosferică obţinut cu compresoarele. Aer condiţionat = sistem de ventilaţie a aerului din încăperi în scopul păstrării proprietăţiilor fizice normale ale acestuia. ◊ Loc. adv. La (sau în) aer (liber) = într-un loc neacoperit, afară. ◊ Expr. A lua aer = a iesi din casă pentru a respira aer curat. 2. Văzduh, atmosferă. ◊ Expr. A fi (sau a se simţi) ceva în aer = a exista semne că se pregăteste ceva (în ascuns). A fi (sau a rămâne) în aer = a se afla într-o situaţie critică, a nu avea nici o perspectivă. 3. Înfăţisare, aspect, expresie. ◊ Expr. A avea aerul că... (sau să...) = a da impresia că... A-si da (sau a-si lua) aere = a lua o atitudine de superioritate; a se îngâmfa, a se făli. [Pl.: (în expr.) aere] - Lat. aer, aeris (si cu înţelesurile fr. air). Sursă
: DEX'98
(1048)
- ana_zecheru |
| |
| 3.
|
'AER s. (BIS.) epitaf, (pop.) pocrovăţ. (Cu ~ul se acoperă vasele liturgice.) Sursă
: Sinonime
(171075)
- siveco |
| |
| 4.
|
'AER s. 1. (înv.) spirit. (Un curent de ~.) 2. v. văz-duh. 3. v. climă. 4. v. fizionomie. Sursă
: Sinonime
( 171074)
- siveco |
| |
| 5.
|
'aer s. n. (sil. a-er], (atitudine, obiecte de cult) pl. 'aere Sursă
: DOR
(220542)
- siveco |
| |
| 6.
|
'AER2 ~e n. bis. Bucată de pânză pe care este ţesută imaginea lui Iisus Hristos mort; epitaf. /<gr. aer, sl. airu Sursă
: NODEX
(322036)
- siveco |
| |
| 7.
|
'AER1 ~e n. 1) Amestec de gaze care îl respiră vietăţile aerobice; atmosferă. ◊ În ~ liber sub cerul liber; afară. A lua ~ a se plimba la aer. 2) Expresie specifică a feţei; mină; înfăţisare; aspect. ◊ A-si da ~e (a umbla cu ~e) a-si da importanţă; a o face pe grozavul. /<lat. aer Sursă
: NODEX
(322035)
- siveco |
| |
| 8.
|
AER- v. aero-. Sursă
: DN
( 360834)
- LauraGellner |
| |
|
|